Pentru fiecare dezavantaj există un avantaj
W.Clement Stone

Incluziunea- ansamblu de măsuri care se aplică diverselor categorii de populație și urmărește implicarea socială a acestora, în toate componentele ei.
Educația incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare avînd ca scop explorarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de învățămînt a tuturor elevilor din cadrul unei comunități. (UNICEF 1999)
Rolul important în cadrul procesului de incluziune şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale îi revine instituţiei de învăţămînt, nemijlocit învăţătorului şi profesorului. Anume cadrului didactic, prin măiestrie şi competenţă, are misiunea de a adapta conţinuturile informative în dependenţă de necesităţile educative ale copiilor cu disabilităţi. În această ordine de idei în cadrul proiectului ”Copiii cu disabilităţi-informare şi implicare spre acceptare şi schimbare” la 26 martie 2009 în incinta centrului de zi Speranţa,or. Criuleni s-a desfăşurat seminarul”Către incluziune cu succes a copiilor cu disabilităţi”.
La activitate au participat reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt, implicaţi în proiect, din localităţile Cimişeni, Hîrtopul Mic, Hîrtopul Mare, Hruşova-r.Criuleni şi Cocieri, Oxentea-r. Dubăsari. Ei au avut posibilitatea de a-şi împărtăşi experienţa proprie la capitolul integrarea copiilor cu disabilităţi în şcoală.
În agenda zilei a seminarului au fost puse în discuţie subiectele: comunicarea eficientă în echipă, consolidarea parteneriatelor familie-şcoală,necesitatea planului individual pentru categoria nominalizată de copii. Discutabilă a fost problema ce ţine de metodele şi tehnicile eficiente de lucrul cu copiii cu cerinţe educative speciale precum şi adaptarea curriculei şcolare.
Moderatorii prezentului seminar, Sitnicov Stela şi Bulgac Elvira, specialişti ai centrului de zi Speranţa, prin argumentele şi tehnicile utilizate au izbutit să convingă participanţii că școala incluzivă își schimbă organizarea , stilurile de predare, gruparea și utilizarea resurselor astfel încît să răspundă nevoielor tuturor elevilor.
Participanţii seminarului au plecat acasă cu unele semne de întrebare în speranţa că răspunsurile le vor afla la următoarele întîlniri.

În viața fiecăruia există niște țeluri înalte și cele mai multe dintre ele apar prin оnconjurarea venită din partea altcuiva.
George Adams


Sfaturi utile pentru cadrul didactic implit în educația copiilor cu cerințe educative speciale
Adulții implicați în educația copiilor cu CES cu caracter de includere pornesc de la următoarele premise:
• Descoperă motivele la elevi cu CES care determină un caracter nedorit.
• Analizează aspectele pozitive-fiecare elev are și un punct bun.
• Descoperă un lucru anumit care îi face plăcerea pentru a crea o relație bună cu elevul respectiv.
• Comunică elevului cu exactitate despre comportamentul său și efectul care acest comportament îl are asupra celorlalți.
• Stabilesc de comun acord o strategie pentru ca elevul să poată face față situației respective.
• Folosesc laudele cît mai mult posibil în ceia ce privește activitatea reușită a elevilor cu nevoi speciale, atitudinea lor și modul în care și-au îmbunătățit comportamentul.
• Analizează curriculum, modul în care acesta este predat și dacă elevii îl consideră interesant sau motivant.
• Folosesc o varietate de activități inclusiv cele care implică utilizarea calculatorului.
• Distribuie elvii cu CES în grupuri cu elevii majoritari care îi vor motiva și sprijini.
• Discută problemele copiilor cu nevoi speciale cu colegii pentru a elabora o strategie comună de depășire a efectelor nedorite
Adulții trebuie să învețe cum să comunice cele mai importante masaje pe care copiii cu cerințe educative speciale au nevoie să le audă iar și iar:
1. E normal să fii altfel decît ceilalți,
2. E normal să faci greșeli
3.E normal să-ți exprimi sentimentele negative,
4. E normal să vrei mai mult

Adulții au nevoie de anumite tehnici prin care să determine la elevi un rezultat dorit.
Ca și bulgărele de zăpadă, copilul poartă cu sine și din pulberea drumului pe care îl străbate. De aceea este necesar să veghem asupra lui, dar și să-l învățăm curajul și responsabilitatea de a zbura într-o zi. Pentru aceasta este nevoie de știință,răbdare și optimism. Dar mai presus de toate este nevoie de iubire, de foarte multă iubire. Căci indiferent de calitățile și defectele sale, un copil este întotdeauna un cer, adică o perspectivă pe care nu avem voie să o ratăm

Împreună să fim mai buni.

Dacă tratez un individ ca și cum ar fi ceea ce ar trebui și ar putea să fie , el va deveni ceia ce trebuie și poate fi
Goethe

Copilul cu cerințe educative speciale este un copil unic care are nevoie de a fi într-o școală ordinară. Dacă nu este izolat, el poate socializa cu alti elevi, se poate simți ființă umană și se poate accepta pe sine însuși.
Incluziunea şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale este un proces permanent de sensibilizare şi informare care presupune satisfacerea necesităților de cunoaștere, de dezvoltare, de învățare a tuturor elevilor. Drept model eficient de activitate pentru sensibilizarea opiniei publice îl reprezintă teatrul social. Activităţi similare s-au desfăşurat în luna februarie în localităţile: Oxentea,r.Dubăsari şi Cimişeni, r. Criuleni. La aceste măsuri au participat elevii instituţiilor de invăţămоnt din localitătile nominalizate.


Drept actorii iscusiţi ai teatrului social au fost nemijlocit copiii cu cerinţe educative de la centrul de zi „Speranţa” or.Criuleni . Ei prin măiestria și comportamentul lor au reușit să transmită trăirile şi emoţiile reale pe care le resimte zi de zi o persoană cu disabilități.
Scenariul teatrului social a fost bine gîndit și elaborat de catre moderator încît să evidențieze necesitățile de integrare socială a copiilor cu nevoi speciale. Au fost provocate multe discuții în rîndul copiilor majoritari la problema incluziunei școlare a copiilor cu cerințe educative speciale. Ei au lucrat productiv în grupuri mici, au găsit soluții pozitive la situațiile prezentate, au identificat modalități posibile de comunicare și acțiuni concrete de implicare în procesul de socializare a copiilor cu disabilități. Ex:
• Implicarea activă a copiilor cu nevoi speciale la diferite sărbători,
• Petrecerea seminarelor de sensibilizare de către voluntari cu copiii majoritari,
• Vizite la domiciliu de catre colectivul clasei.
Prin urmare s-a constatat că marea majoritate a copiilor manifestă interes sporit pentru integrarea socială a copiilor cu nevoi speciale dar au nevoie de sprijinul și încurajarea celor maturi. Dacă atît profesorii cît și elevii în ansamblu vor contribui eficient la integrarea și implicarea activă a copiilor cu cerințe educative speciale în diverse activități care vor răspunde la necesitățile lor succesul incluziunei școlare va fi garantat.

<<înapoi
înainte>>

Incluziunea scolarao necesitate a realitatii

Ina Cazacu, coordonator de program "Incluziune sociala"